Rezistența electrică a pompei de căldură: când pornește, cât consumă și când e un semnal de alarmă
În Germania „Wärmepumpe Heizstab” se caută de 390 de ori pe lună, în Țările de Jos „bijverwarming warmtepomp” de 390; în România se caută boilerul electric cu pompă de căldură. Rezistența electrică e locul unde o pompă de căldură poate deveni scumpă: dă un kWh de căldură pentru fiecare kWh de curent, aparatul trei, patru sau cinci. Vedem când e nevoie de ea și cât lucrează de fapt.
01
La ce folosește rezistența
Multe pompe de căldură au o rezistență în puffer, în boiler sau pe tur. E nevoie de ea în trei cazuri: în zilele cele mai reci ale anului, dacă aparatul e dimensionat să-i lase acele câteva ore; ca rezervă dacă aparatul se oprește; și ca să ducă boilerul la 60 °C contra legionellei, dacă aparatul nu ajunge singur. Restul îl face pompa de căldură, cum explicăm în articolul despre cum funcționează.
02
Cât lucrează de fapt
Fraunhofer ISE a măsurat un an pompe de căldură în zeci de case existente. Din cele 29 aer-apă, 24 aveau rezistență: în medie a dat 1,9% din energia compresorului. Unde rezistența făcea ciclul antilegionella săptămânal s-a ajuns la 4,2%, aproape totul pentru acel ciclu. Într-o casă cu aparatul defect în săptămâna cea mai rece rezistența a urcat la 23,2%, în alta cu probleme la aparat și la instalație la 41,3%.
03
Dacă lucrează mult, ceva nu e în regulă
O rezistență pornită des e un simptom: aparat prea mic, prag setat greșit, degivrări fără sfârșit, un defect pe care nu l-a văzut nimeni. Se vede pe factură, pentru că fiecare oră de rezistență costă de trei-patru ori o oră de pompă de căldură. Cauzele cele mai frecvente sunt în articolul despre când nu încălzește.
04
La noi legionella o face pompa de căldură
Pompele noastre de căldură ajung la 70 °C și pentru apa caldă: boilerul îl duce peste 60 °C aparatul, fără rezistență. De aceea la noi rezistența e doar o rezervă de siguranță pentru zilele în care trebuie, cum povestim în articolul despre sistemul hibrid și pe pagina despre apa caldă. La ger adevărat aparatul lucrează mai departe, ca în articolul despre ger.
05
Ce întrebi instalatorul
Trei întrebări: la ce temperatură exterioară e dimensionat aparatul și câte ore pe an i-ar rămâne rezistenței; cine decide când pornește și la ce prag; cum se face antilegionella. Dacă vrei o părere, cere-ne informații.
06
Întrebări frecvente
Când pornește rezistența electrică a pompei de căldură?
În zilele cele mai reci, dacă aparatul e dimensionat așa; ca rezervă dacă aparatul se oprește; pentru legionella, dacă aparatul nu ajunge la 60 °C. Nu ar trebui să pornească în fiecare zi de iarnă.
Cât consumă rezistența pompei de căldură?
Un kWh de curent pentru fiecare kWh de căldură, de trei până la cinci ori pompa de căldură. În casele măsurate de Fraunhofer ISE a dat în medie 1,9% din energia compresorului.
De ce e rezistența mereu pornită?
E un simptom: aparat prea mic, prag greșit, degivrări fără sfârșit sau un defect. Într-o casă măsurată de Fraunhofer cu aparatul defect a ajuns la 23%.
E nevoie de rezistență pentru legionella?
Doar dacă aparatul nu duce boilerul la 60 °C. Ale noastre ajung la 70 °C și pentru apa caldă, deci o face pompa de căldură.
Se poate deconecta rezistența?
Mai bine o lași ca rezervă și te uiți cât lucrează: dacă lucrează puțin costă puțin, dacă lucrează mult e o problemă de găsit.
Rezistă pompa de căldură la ger fără rezistență?
Dacă e dimensionată pe casă, da: ale noastre lucrează și la ger adevărat. Rezistența rămâne rezervă de siguranță.
Sursa: Fraunhofer ISE, WPsmart im Bestand, Abschlussbericht (2020)
Toate sfaturile tehnice sunt pe pagina rubricii.
